Incep sa simt si eu, in sfarsit, ca sunt insarcinata!
La 4 luni si o saptamana, cred ca simt bebicul miscand. Spun cred pentru ca in cautarile mele pe internet despre cum se simt primele miscari ale micutului bebelus fiecare le descrie cum crede. Asa ca imi spun si eu parerea: pe 10 iulie a miscat prima data si am simtit niste bule de apa minerala. Am vrut sa trezesc taticul din dotare, dar cum era trecut de 3 dimineata mi-a parut rau. Am zis ca mai astept sa miste, dar se pare ca bebe a adormit instantaneu (poate isi pastreaza obiceiul acesta si dupa nastere pentru a-i face pe mami si pe tati fericiti) , caci eu nu am mai simtit nimic oricat am asteptat.
In alta seara am simtit iarasi ceva ce nu mai simtisem. Ca o bataie a ochiului, jos, in burtica. Bebe iar isi facea simtita przenta si de atunci m-a mai falfait in cateva randuri. E minunat sa simti cum mogaldeata mica isi face simtita prezenta. Deocamdata timid, dar ne vom face noi mari!
Si pentru ca simptomele sarcinii au venit buluc peste mine, a aparut si colostrul. Asa ca, in urma cu vreo 2 zile ma uitam uimita cum tricoul meu este un pic umed in dreptul sanilor. Nu imi venea sa cred ca licoarea minunata care imi va hrani si creste puiul deja a aparut. M-am bucurat, dar au aparut si grijile! Trebuie sa achizitionam pad-uri absorbante pentru sani si sa fiu ceva mai atenta, pentru ca am observat ca scurgerea apara cand nici nu...te astepti :)
sâmbătă, 6 august 2011
luni, 1 august 2011
Crestineste suntem o familie
16 iulie- Emotii, caldura, o noua familie luand viata: familia noastra!
Nu, nu voi povesti nimic, dar voi lasa cateva imagini sa vorbeasca de la sine!
Lasam dorintele sa ne fie purtate spre cer!
Gata! Am ajuns acasa si am trecut pragul in brate!
Va urma si partea a doua, cu pozele oficiale.
Va urma si partea a doua, cu pozele oficiale.
13 Mai 20011- Sau prima zi din noua noastra viata!
Gata cu postarile introductive, fac acum o retrospectiva a momentelor de cand am aflat ca suntem o familie in extindere si pana in prezent.
La 2 saptamani dupa cununia civila, in timp ce caram sacii cu haine ai soacrei mele si ne aflam deja de o luna de zile in plin santier, construind la noua noastra casuta, cineva m-a intepat in burtica. Sa simt si sa nu cred!
Am asteptat cu emotie sa vina dimineata si am vazut....dublu! In momentul acela am simtit cum viata noastra ia o noua intorsatura: spre ceea ce am visat mereu!
Casa era in constructie, soacra a vandut apartamentul pentru a-si construi impreuna cu cumnata o casuta la 50 de m de noi si la o luna de zile, a venit si vestea ca au reusit si parintii mei sa vanda apartamentul pentru a-si construi si ei casuta in aceeasi curte. Asadar, tot clanul am renuntat la viata intre betoanele orasului si am ales, in schimb, viata la tara!
Am avut curand si confirmarea sarcinii, cu un bebe cumintel, care parca a stiut ca avem treaba pe santier si cu nunta care se apropia!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)